Într-un singur secol, observă James Blish, viteza a luat proporții incredibile, de la “înspăimântătoarele” 25 de mile pe oră, pe care le realiza locomotiva lui Stephenson, “Rocket”, până la cele 7 mile pe secundă ale rachetelor Apollo. Energia de care dispune omul s-a amplificat de la praful de pușcă (descoperit în occident la mijlocul secolului XIII, cu toate că era de mult cunoscut de chinezi), la reacția nucleară, un proces care alimentează cu energie chiar și Soarele. Sistemul de comunicații s-a extins de la puterea de 100 de mile a primului telegraf, până la transmisiile de televiziune de pe planeta Marte (a cărei distanță medie față de Pământ este de 48.600.000 mile, în timpul opoziției). În 1870 nu se cunoștea nici un remediu eficient împotriva bolilor infecțioase, imunizarea nu ieșise încă din faza începuturilor și anestezia exista abia de 13 ani. (James Blish)

și…

Dacă notăm pe o abscisă segmente egale, corespunzătoare mileniilor istoriei cunoscute, şi pe ordonată etapele progresului tehnic (de la inventarea focului până la cucerirea spațiului), se constată că graficul care rezultă de aici reprezintă o curbă aproape tangentă cu orizontala, pe o distanță foarte lungă, care face un salt brusc la sfârșitul secolului al XIX-lea și tinde să se identifice cu verticala, la mijlocul secolului XX. O dezvoltare impetuoasă, într-un interval de timp aproape nul, aceasta este definiția matematică a exploziei. (Jean-Louis Curtis)

din Literatura S.F. de Florin Manolescu (Ed. Univers, 1980) grație lui Dragoș C. Butuzea