Stanciu F, Stoian D. 2006, 162 p., Editura Semne. ISBN 973-624-368-0

gubp

CUPRINS

Capitolul 1. Introducere în studiul geneticii judiciare şi al paleogeneticii umane – 1.1. Scurt istoric, 1.2. Genetica judiciară, 1.3. Paleogenetica umană, 1.4. Limite şi diferenţe ştiinţifice între genetica judiciară şi paleogenetica umană.

Capitolul 2. Particularităţi ce ţin de natura probei biologice de provenienţa a extractului de ADN – 2.1. Prelevarea şi păstrare probelor biologice, 2.2. Surse de ADN uman, 2.2.1. Sângele, 2.2.2. Sperma, 2.2.3. Urina, 2.2.4. Saliva, 2.2.5. Ţesuturi ale organelor interne, 2.2.6. Ţesutul tegumentar, 2.2.7. Ţesutul osos, 2.2.8. Ţesutul dentar, 2.2.9. Firul de păr, 2.2.10. Alte potenţiale surse, 2.3. Variaţii cantitative ale ADN-ului, 2.4. Factori şi procese ce concură la degradarea probelor biologice, respectiv a acizilor nucleici, 2.4.1. Factori degradatori ante-mortem, 2.4.2. Factori degradatori post-mortem.

Capitolul 3. Markeri genetici – 3.1. Definirea conceptului de marker genetic, 3.2. Clasificarea markerilor, 3.3. Scurtă introducere în metodele şi tehnicile de identificare ale markerilor moleculari ADN, utilizate în paleogenetica umană şi biocriminalistică, 3.3.1. Izolarea ADN-ului, 3.3.2. Restricţia enzimătica, 3.3.3. Analiza spectofotometrică şi fluorometrică, 3.3.4. Electroforeza, 3.3.5. Hibridizarea moleculara (Sothern Blotting), 3.3.6. Reacţia de polimerizare în lanţ (PCR), 3.3.7. Secvențierea, 3.4. Markeri moleculari ADN uzitaţi în studiile de genotipare umană, 3.4.1. Introducere în studiul microsateliţilor (STR), 3.4.2. Markeri moleculari ADN mitocondriali, 3.4.3. Markeri moleculari ADN nucleari.

Capitolul 4. Aspecte finale ale studiilor de genetică judiciară şi paleogenetică umană – 4.1. Autenticitatea rezultatelor, 4.1.1. Surse de contaminar, 4.1.2. Eliminarea contaminării, 4.1.3. Validarea rezultatelor, 4.2. Utilitatea markerilor moleculari în studiile de paleogenetica umană şi biocriminalistică, 4.2.1. Arbori filogenetici şi ceasurile moleculare, 4.2.2. Diagnostic post-mortem, 4.2.3. Profilul fenotipic, 4.2.4. Identificare de persoane, 4.2.5. Testul de paternitate, 4.3. Considerente etice ale studiilor de genetică judiciară şi paleogenetică umană, 4.4. Predicţii cu privire la evoluţia metodelor de studiu în biocriminalistică şi paleogenetică umană.

Capitolul 5. Norme şi legi – 5.1. Valoarea probatorie şi atribuirea profilului ADN în Criminalistică, 5.1.1. Atribuirea profilului ADN, 5.1.2 Baze de date ADN, 5.2. Metoda identificării profilului ADN – mijloc de probă, 5.2.1. Probaţiunea în procesul penal pe baza profilului ADN, 5.2.2. Metoda identificării profilului ADN – mijloc de probă în procesul civil, 5.3. Reglementari internaţionale privind investigaţia criminalistică pentru identificare pe baza profilului ADN, 5.3.1. Reglementari în legislaţia SUA privind identificarea biocriminalistică a profilului ADN, 5.3.2. Reglementări în legislaţia europeana privind identificarea biocriminalistică pe baza profilului ADN.

Bibliografie

Anexe

%d bloggers like this: