Omnium

Descriere: În trecut, Pământul a fost distrus de un obiect necunoscut numit Spinul lui Dumnezeu. În prezent, pe Stația de Explorare a Portalului 2,  Axxe Kaer e solicitat de PHIL, entitate superinteligența artificială și custodele stației, sa elucideze apariția unei capsule misterioase ieșite din portalul ce deschide o gaura de vierme. Deși călătoria ființelor vii printr-o gaură de vierme este imposibilă, capsula prezintă semne vitale.

Acest incident îi va schimba viața pentru totdeauna, iar povestea lui se va intersecta cu istoria antePământului, dar și cu cea a postPământului. Și însăși identitatea i se va confunda cu Ianus Trifrons și, în cele din urma, cu cea a data-cercetatorului Casian Titus.

Povestea singulară a lui Axxe Kaer se cere citită, căci destinul lui este cel care va putea salva omenirea de la distrugere sau o poate condamna definitiv.

Cartea poate fi cumpărată de aici: https://nemira.ro/omnium

Despre Omnium:

„Efectul literar obținut de Florin Stanciu nu sare în ochi. Omnium nu este divertisment, deși este sf. Nu știu dacă ambiguitatea din „Prolog” sau analogia cu sculptura din „Mulțumiri”-le de dinaintea acestuia sunt suficiente pentru a face cititorul să vadă rezultatul final. Cel puțin pentru mine, nu bucla cauzală și construcția de lume bine închegată fac proza lui Florin Stanciu să fie „tare”, cît deschiderile pe care el le reușește în discuția implicită despre perechile de termeni de mai sus. Alegerile pe care autorul le face – de la o căutare a totalității, prin Omnium și buclele cauzale, pînă la căutarea amănuntului semnificativ, atribuită numai unei ființe limitate, naturale sau artificiale, trăitoare a unui interval dat, cu scop și reflecție în imediat – trec dincolo de literatură. Că a ales să le codifice sub forma unui roman nu a făcut decît să mă bucure, bucurie pe care o doresc oricărui alt cititor atent al Omnium.” (Cătălin Badea-Gheracostea în SFada cu literatura. Omnium – „hard science“, ceva literatură, nu pentru cei tari de cap. Prima parte și a doua parte.)

„Partea cea mai faină, însă, e când ai așteptări mari și ele sunt împlinite. Fiind vorba de o carte publicată la editura Nemira, deja mă așteptam la o carte bună. Fiind vorba de un proiect care a fost în lucru câțiva ani, din nou, rezultatul final trebuia să fie impresionant. Și, partea mea preferată, fiind vorba de un autor care iubește știința, universul inventat trebuia să stea bine de tot pe picioare. Din fericire, am bifat toate aceste așteptări: Omnium a fost o carte bună, lucrată, coerentă, cu câteva întorsături de situație care m-au luat prin surprindere și cu un final extrem de bine construit.” (Georgiana de la Jurnalul unei Cititoare)

„Puncte tari: o poveste psihologică beton, o intrigă polițistă solidă, o lume originală și niște răsturnări de situație și-un mod de-a gândi povestea dintr-o perspectivă unică în literatura SF românească. O poveste despre iubire, despre moarte, despre distrugeri apocaliptice, despre alegeri dureroase. O poveste despre oameni. PS: joaca cu paradoxurile temporale, foarte dificilă de altfel, i-a reușit de minune autorului” (Liviu de la Blog-ul Fanului Science Fiction)

„Chiar și la mii de ani după ce Pământul nu mai putea fi numit ”acasă”, oamenii încearcă să își prezerve istoria și să își înțeleagă trecutul, ”pescuind” după artefactele unei lumi de mult apuse. Pe parcursul cărții personajele reușesc să dezlege puzzle-ul existenței lor în Univers piesă cu piesă, aflând poate lucruri ce le-ar fi dorit rămase îngropate. Întreaga istorie a umanității ne este înscrisă în codul genetic, până și dezvoltarea unui singur individ urmând patternuri predefinite, aproape paralele cu erele definitorii pentru specia noastră. Iar oamenii viitorului nu se dezic de la această regulă!” (Alexandra de la inefabil.ro)

„Ca și în Epoca Inocenței (Adrian Mihălțianu), Omnium se remarcă prin strădania de a intui bucăți mai mari sau mai mici dintr-un posibil viitor al omenirii. Și aici, în aproape în fiecare pagină se simte munca (imensă) de documentare făcută de autor.
Florin Stanciu scrie pedant, limpede, fără puseuri filosofico-meditative din seria “sunt mai deștept ca tine, cititorule!”. Nu te smucește de mânecă, nu te ceartă și nu te insultă. Alunecă des spre genul documentar, cu multe informații legate de IA, biologie, genetică, istorie, geologie etc. Ca și în Epoca Inocenței, unele teme par a avea surse ce îmi sunt familiare. Cu multe am fost de acord, cu altele nu.” (Assassin de la Assassin CG)

„Mi-au plăcut mult introducerea în atmosfera stației de pe Tsuba și setarea coordonatelor universului postapocaliptic prin intermediul hobby-ului personajului principal de a reproduce feluri de mâncare antepământene. Am fost prinsă în poveste chiar de la început și pe măsură ce citeam, interesul era din ce în ce mai mare. Cartea asta a fost pentru mine un adevărat page-turner.” (Iulia Albotă)

„Dacă mă întrebați pe mine, aș spune că Axxe Kaer este un android în care partea tehnologică a fost optimizată în așa fel încît să protejeze rămășițele speciei umane. Romanul “Omnium” de Florin Stanciu ne duce în viitorul în care Spinul lui Dumnezeu (în mod ironic, veți vedea că nu are de-a face deloc cu “Acel Dzeu”) distruge Terra, fără nicio explicație.” (George de la Străini pe Net)

Date tehnice: Data apariției: 30 oct. 2017, Colecția: Nautilus, ISBN 978-606-43-0094-2, Format: Paperback, Dimensiuni: 130 x 200 mm, Nr. pagini: 280, Editura: Nemira, Coperta: Cristian Florescu, Ana Nicolau, Ilustrația copertei: Tudor Popa, Redactor: Florin Iaru, Eli Bădică, Tehnoredactor: Stelian Bigan, Lector: Cristina Mihăilescu

0 Comments

Spune-ți părerea...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.